Când copilul tău nu știe ce să facă la Timpul Special

Ai aflat despre Timpul Special în timpul Cursului Starter, la o conferință sau de pe site-ul nostru. Ai auzit de la o prietenă despre rezultatele fantastice pe care ea le-a avut cu copilul ei și despre puterea Timpului Special. Ești acasă acum cu micuțul tău și ești nerăbdătoare să pui în practică și să te bucuri de rezultate. Nimic nu te-a pregătit pentru ceea ce urmează să se întâmple. Copilul tău refuză Timpul Special, iar tu te simți frustrată crezând că faci ceva greșit. Copilul nu știe ce să facă la Timpul Special, e nemulțumit când timer-ul sună și se simte înșelat și prost. Visul tău de conectare se transformă într-un coșmar și încrederea ta în parenting tinde spre zero.

Stai calmă! Mă crezi sau nu, ni se întâmplă multora dintre noi. Îmi amintesc că în timpul Programului de Certificare, când studiam să devin Instructor Hand in Hand Parenting, fetița mea mijlocie A. avea același comportament. În timp ce sora ei mai mică și fratele mai mare devorau Timpul Special ca pe cel mai dulce tort știind exact ce vor și cerând ceea ce le trebuie, A. se supăra și se enerva fiindcă nu știa ce să aleagă sau alegea ceva pentru care le 15-20 de minute nu erau niciodată suficiente.Timpul ei special se transforma într-o sesiune de Ascultare profundă. Era frustrant, obositor și nimic din ceea ce mi-am imaginat pentru familia mea.

Apoi am aflat că unii copii sunt un pic derutați de treaba dificilă de a se descurca cu fricile lor, așa că atunci când adăugăm sentimentul de siguranță pe care îl dă anunțarea Timpului Special, copilul nu mai reușește să gândească deloc. Rana la care lucrează s-ar putea să aibă legătură cu momente din viața lor pline de atât de mult stres încât noțiunea de ”dorință” sau de ”alegere” era mai mult decât mintea lor putea cuprinde. Nici măcar nu-și puteau imagina așa ceva. Toate resursele erau alocate supraviețuirii. Așa că ideea de a alege presupune un blocaj imediat, mai ales când acolo ești tu, părintele minunat, care îi oferi toată atenția ta. Cu siguranță am simțit aceste aspecte în fetița mea dulce.

Ascultându-i emoțiile profunde o ajutam enorm să elibereze durerile emoționale din trecut și să-și facă ordine în dulapul minții. Dar pentru a o ajuta să se conecteze cu mine prin Timpul Special, trebuia să mă gândesc la o strategie. Primul pas a  fost să-mi fac ordine în propria dezordine din suflet folosindu-mă de Parteneriatul de Ascultare. Am observat despre mine că aveam unele așteptări despre ceea ce ar fi trebuit să se întâmple la Timpul Special. Cel mai probabil la ea ajunse nevoia de a ”face spectacol” ceea ce era înfricoșător și imposibil de realizat în acel moment. Apoi, cu mai puțin stres și zgomot de fundal în capul meu, mi-a venit o idee.

De fiecare dată când A. nu știa ce să facă la Timpul Special eu îi spuneam cu o voce caldă și iubitoare: ”E în regulă. Eu am să stau aici și-am să te iubesc cât timp tu te gândești la asta.” Apoi mă așezam și o priveam sau o urmam unde își pregătea ea lucrurile fără să spun mare lucru. Cu fiecare nouă sesiune de Timp Special am observat că nevoia ei de a-i fi ascultate emoțiile se diminua. A devenit mai relaxată și într-un final și-a dat seama cum să se folosească cel mai bine de Timplul Special. Avea aproximativ 5 ani atunci.

Un alt lucru pe care l-am făcut a fost să vorbesc cu ea despre această situație în afara Timpului Special. I-am spus că am observat că are dificultăți în a alege ce să facă la Timpul Special și am întrebat-o dacă are nevoie de ajutor. I-am sugerat să facem o listă cu lucruri care îi plac sau pe care ar vrea să le încerce la Timpul Special. Astfel, ori de câte ori făcea ceva ce-i plăcea sau vedea ceva ce vroia sau îi plăcea, o întrebam dacă să -l trec pe listă. Când era momentul pentru Timp Special o întrebam dacă știe ce vrea să facă dau dorește să consulte lista. Lista a avut rolul de a crea un plan de rezervă și de a reduce din multitudinea de posibilități din care era nevoită să aleagă. Am folosit-o pentru puțină vreme, însă rolul ei de a oferi siguranța unor variante gata pregătite a fost îndeplinit cu succes.

Faptul că am fost acolo pentru ea fără să o judec și fără să o forțez să facă ceea ce credeam eu că îi face bine i-a permis ei să se simtă în siguranță, acceptată exact așa cum e. Până la urmă a găsit singură modalitatea potrivită de a face Timp Special și mi-a permis și mie să mă bucur de fetița mea frumoasă și deșteaptă.

Care sunt provocările tale cu Timpul Special? Mi-ar plăcea să-mi povestești pe irina@nichifiriuc.com sau pe pagina de Facebook @Sfatul Mamei.

 

Irina Nichifiriuc.comIrina Nichifiriuc este instructor Hand in Hand Parenting. Ea locuiește în România împreună cu soțul ei și cei trei copii ai lor. Te poți conecta cu ea pe pagina de Facebook @Sfatul Mamei sau @Hand in Hand Parenting Romania.

Leave a Comment

Scroll to Top